Mărturisește.

Biblia ne spune: "Dacă ne mărturisim păcatele noastre, El este credincios și drept să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire." (1 Ioan 1:9) De la început, Dumnezeu voia o familie.Voia să aibă o relație cu tine ca un tată cu fiul său. Uneori ne rănim tatăl. Dar vrem să ne cerem iertare repede și să îndreptăm lucrurile. La fel e și cu Tatăl nostru Ceresc. Singurul mod în care putem știi ce este bine sau rău în această lume este prin ceea ce El ne-a descoperit prin Cuvântul Său. De asemenea, aflăm dacă am greșit prin convingerea Duhului Sfânt în inimile noastre.

În cartea lui Ieremia, Dumnezeu a spus că va face un nou legământ cu noi și că va scrie Legea în inimile noastre. Când păcătuim sau facem ceva ce Dumnezeu nu dorește să facem, putem avea un sentiment de vinovăție sau de tristețe, deoarece Duhul Său Sfânt lucrează în inimile noastre. Dacă facem ceva greșit, trebuie să spunem Tatălui nostru Ceresc că ne pare rău pentru acest lucru. Apoi trebuie să luăm decizia de a nu mai face acest lucru. Dacă avem probleme în a comite acel păcat de nenumărate ori, putem să ne rugăm lui Dumnezeu să ne dea harul și puterea de a învinge acel păcat.

Poate că va trebui să găsim pe cineva precum părinții noștri sau un pastor care să ne poată ajuta, fiind un prieten cu care ne putem împărtăși provocările. Întotdeauna va trebui să-ți întrebi părinții care ar fi o persoană în care poți avea încredere să împărtășești aceste lucruri. Un alt mod prin care putem învinge păcatul este să ne petrecem timpul în Cuvântul lui Dumnezeu (2 Timotei 2:15). Împăratul David a spus: "Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta." (Psalmul 119:11) Cuvântul lui Dumnezeu este puternic (Evrei 4:12) și, pe măsură ce medităm la el, începe să influențeze modul în care gândim și ce dorim să facem în viața noastră. Aceasta se numește reînnoirea minții noastre în conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu (Romani 12:2).

Cuvântul puternic al lui Dumnezeu va începe să schimbe modul în care gândim și schimbăm lucrurile pe care vrem sau nu să le facem. O altă modalitate de a învinge păcatul este să petreci timp cu Dumnezeu în rugăciune și în laudă și închinare. Aceasta ne întărește relația cu Domnul și afecțiunea noastră pentru El. În timp, ne îndrăgostim atât de mult de Dumnezeu încât nu vrem să facem nimic care să-L rănească.

Dumnezeu vrea ca voi să umblați în victorie și să nu vă mai confruntați cu păcatul (Romani 6:23). Deci, fă-ți timp pentru a citi Cuvântul Lui, apoi petrece timp în rugăciune și închinare și, în curând, vei vedea că acele lucruri care obișnuiau să te facă să păcătuiești, devin din ce în ce mai puțin o parte a vieții tale. Vei câștiga biruința în timp umblii cu Isus.

Fiindcă ne iubește, El ne permite să facem singuri alegeri. Noi facem greșeli când luăm decizii greșite.

Când Dumnezeu a creat omenirea, El ne-a creat după chipul și asemănarea Sa, cu liberul arbitru, ceea ce înseamnă că ne-a creat cu libertatea de a alege între bine și rău. Dumnezeu și-a dorit o familie. El nu a vrut roboți. Ca urmare, suntem liberi să urmăm calea lui Dumnezeu, sau ne putem împotrivi adevărurilor Scripturii.

Adam și Eva au fost puși în fața unei alegeri în grădina Eden și, din păcate, ei au ales să nu-L asculte pe Dumnezeu. După cădere, Dumnezeu a pus în funcțiune un plan de răscumpărare a omenirii prin jertfa lui Isus - și tot ce trebuie să facem noi este "să alegem" să credem în El și vom fi mântuiți. Odată ce suntem mântuiți, trebuie să alegem constant să Îl ascultăm pe Dumnezeu și să mergem pe calea Sa.

Cu toate acestea, suntem cu toții oameni și câteodată facem greșeli. Cheia pentru o viață deplină în Isus este să recunoaștem atunci când greșim că Dumnezeu ne-a dat liberul arbitru ca să facem acea alegere, iar apoi să-i cerem iertare pentru păcatul nostru (1 Ioan 1:9).

Scriptura ne spune: "Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi." (Ioan 15:13) Despre prietenie găsim scris: "Prietenul adevărat iubeşte oricând şi în nenorocire ajunge ca un frate." (Proverbs 17:17) Așa că poți fi un prieten bun urmând regula de aur: "Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel”. (Matei 7:12) Iar soluția este să respecți cea mai mare poruncă, adică să-L iubești pe Dumnnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta. (Matei 22:37) A doua poruncă o urmează pe aceasta, adică să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți (Matei 22:39).

Cea mai bună cale spre o viață deplină este să ai în vedere următoarele persoane: Isus, pe ceilalți și apoi pe tine însuți. Când ai aceste priorități, vei fi un prieten adevărat pentru ceilalți.

Nu.

Am o veste bună! Dumnezeu nu este supărat pe tine. Biblia spune: “Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El" (2 Corinteni 5:21). Deoarece Isus a luat păcatul asupra Sa pe cruce, orice credincios care-L primește ca Domn și Mântuitor devine copilul lui Dumnezeu. Apostolul Ioan scrie: “Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” Romani 10:9 spune: "Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit." Mărturisind pe Isus ca Domn și crezând în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, devii parte din familia lui Dumnezeu - și nimic din ce faci tu nu-l poate face pe Dumnezeu să nu vrea să fii parte din această familie (Romani 8:15).

Fiindcă suntem oameni, greșim cu toții și păcătuim din când în când (Romani 3:23). Trebuie să înțelegi că păcatele Îl întristează pe Dumnezeu, dar El nu este supărat pe tine. Dumnezeu este trist pentru că știe că păcatul îți face rău (Romani 6:23), și El nu vrea să ți se întâmple nimic rău. Așa că, atunci când păcătuim, este important să-I cerem repede lui Dumnezeu să ne ierte (1 Ioan 1:9) și să ne curățească de toate păcatele noastre, atât de cele pe care ni le amintim, cât și pe cele pe care le-am uitat.

A-I cere lui Dumnezeu iertare pentru păcate înseamnă pocăință. Cuvântul "pocăință" în greacă înseamnă "schimbarea minții". Așa că atunci când ne pocăim de păcatele noastre, ne cerem iertare lui Dumnezeu, promițându-i că, prin harul Său și cu ajutorul Lui, nu vom mai face lucruri rele. Dar chiar și dacă mai păcătuim, trebuie să înțelegem că Dumnezeu ne iubește. El este Tatăl nostru Ceresc și El vrea ca noi să ne cerem iertare, ca El să ne binecuvânteze și să ne protejeze de planurile diavolului. Dragostea și iubirea lui Dumnezeu prin jertfa lui Isus de pe cruce sunt motivele pentru care Evanghelia este o Veste Bună.  

Fiul cel mare a rămas acasă cu tatăl său. El era supărat fiindcă fratele lui plecase. Fiul cel mare a avut inima bună. Dar avea și o mândrie spirituală.

Acest frate a respectat legea. Dar el nu avea aceași dragoste ca tatăl său, iar acesta era punctul lui slab. Ca și creștini, ne este foarte ușor să cădem în capcana mândriei spirituale precum fratele mai mare. Noi putem spune: "Îl iubesc pe Dumnezeu, dar nu îmi plac oamenii așa de mult." Dar aceasta arată o lipsă de maturitate și de înțelegere a ceea ce-și dorește Dumnezeu pentru noi în această viață (1 Ioan 4:20).

Apostolul Ioan a spus că Isus a venit plin de har și adevăr (Ioan 1:17). Această formulare este importantă deoarece ne arată că la Isus, harul era pe primul loc, iar adevărul pe al doilea. Unii creștini fac greșeala de a susține adevărul fără a arăta har și dragoste. Biblia spune: “Spunem adevărul cu dragoste” (Efeseni 4:15). În capitolul important despre dragoste, 1 Corinteni 13, apostolul Pavel spune: "Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor. Şi chiar dacă aş avea darul prorociei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa, chiar dacă aş avea toată credinţa, aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic." (1 Corinteni 13:1-2)

Fratele cel mare a înțeles și a respectat legea, dar el nu a înțeles importanța dragostei. Așa cum a evidențiat tatăl, acel fiu era mort şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit. (Luca 15:32) El s-a întors la tatăl lui, și asta era tot ce conta.

Trebuie să ne asigurăm că nu-i judecăm pe cei care n-au ascultat de Tatăl nostru Ceresc, ci să arătăm dragostea și harul lui Dumnezeu acestor oameni care de multe ori suferă în interior. Biblia ne spune: "Dragostea nu va pieri niciodată." (1 Corinteni 13:8) Tatăl din pilda fiului risipitor a demonstrat dragostea adevărată; când fiul răzvrătit s-a întors acasă, el a alergat înaintea lui (Luca 15:20). Haideți să arătăm același tip de dragoste celor din viața noastră care au nevoie să-L vadă Tatăl lor Ceresc și să cunoască harul și mila Lui.